- osemínte
- s. n. pl.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
osemínte
Look at other dictionaries:
oseminte — OSEMÍNTE s.n. pl. Oasele uscate şi descărnate ale unei fiinţe moarte. – Din fr. ossements, lat. ossamenta. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 OSEMÍNTE s. pl. (înv.) mădulare (pl.). Trimis de siveco, 05.0 … Dicționar Român
os — PER OS adv. (med.) Per oral. – Expr lat. Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX 98 OS, oase, s.n. 1. Element de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă şi rezistentă, de culoare albă. ♢ Os mort =… … Dicționar Român
cenotaf — CENOTÁF, cenotafe, s.n. (livr.) Monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate ale cărei oseminte se găsesc în alt loc sau au dispărut. – Din fr. cénotaphe, lat. cenotaphium. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 cenotáf s … Dicționar Român
deshuma — DESHUMÁ, deshumez, vb. I. tranz. A dezgropa osemintele unui mort; a exhuma. – Des1 + [în]huma. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98 A deshuma ≠ a îngropa, a înhuma, a înmormânta Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
dezgropa — DEZGROPÁ, dezgróp, vb. I. tranz. 1. A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din mormânt; a exhuma, a deshuma. ♦ fig. A scoate la iveală (lucruri uitate). 2. A scoate din pământ, a aduce la suprafaţă, prin săpături, un obiect îngropat. – Dez +… … Dicționar Român
dezmormânta — A dezmormânta ≠ a îngropa, a înhuma, a înmormânta Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime A se dezmormânta ≠ a se înmormânta, a se îngropa, a se înhuma Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DEZMORMÂNTÁ vb. v. dezgropa, deshuma,… … Dicționar Român
exhuma — EXHUMÁ, exhumez, vb. I.tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. – Din fr. exhumer, lat. exhumare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A exhuma ≠ a înhuma, a înmormânta, a îngropa Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
moaşte — MOÁŞTE s.f. pl. (În religia creştină) Rămăşiţele mumificate din corpul unei persoane considerată sfântă; p. ext. veşmânt, parte de veşmânt sau orice alt obiect care a aparţinut unei astfel de persoane (şi căreia i se atribuie puteri… … Dicționar Român
mădulare — MĂDULÁRE s. pl. v. oseminte. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
osuar — OSUÁR, osuare, s.n. 1. Loc sau construcţie în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări. 2. Monument funerar comemorativ, într un cimitir sau într un loc istoric, în care se păstrează osemintele ostaşilor căzuţi într o bătălie. [pr.: su … Dicționar Român
